1350 metri, distanta de la Pamant la liniste

Plec la Mamina. Cu copil si sot. Mai sunt camere libere daca va tenteaza….Noi am fost prima oara anul trecut, tot asa pe la sfarsit de iulie, si ne-a placut, ne-a foarte placut. Mai ales dulceata doamnei Mamina :), vorba unui clasic in viata. E liniste-liniste, e verde, e albastru, iar norii te gadila uneori in talpa. Si apoi daca te uiti in jos, in valea care se rostogoleste la picioarele tale, parca-parca iti vine sa fredonezi (bineinteles, intreg fiind :)) melodia lui Tudor Chirila –  „Acum stau si va privesc/Hohotesc, tot hohotesc/Nu de lacrimi, ci de ras/ Caci sunteti micuti de sus”.