Moartea castanelor salbatice

E vremea castanelor amagite de viclenia vantului care promite sa le destainuie secretul zborului etern. Sub luna plina, depozitara dorintele refulate, gandurilor si dorurilor amanate, frumoasele cu netezimea pielii de fecioara se lasa ispitite si, parasindu-si culcusul tepos, se arunca in gol, convinse ca au greutatea visului.

Brusc, simt insa cum o forta le smulge cu manie din bratele inselatoare ale vantului si le trage violent in alta directia. Cu rasuflarea taiata de zbaterea inutila, cu neputina impotrivirii in miezul lor infierbantat de dorinta, castana cade, nevolnica, la pieptul batatorit al pamantului, varsandu-si ultimele lacrimi sub frunze cu miros de lintoliu si moarte.

24 septembrie. Aleile parcului sunt pline de castanele culese de vant si aruncate apoi la intamplare. Un soare molesit cerceteaza atent caderile in ispita si pufneste, din cand in cand, nemultumit: „Ce zi nepotrivita, ce zi nepotrivita!”

, , ,

  1. #1 by rahoveanu on 24 Septembrie 2010 - 10:58 pm

    nu exista o zi nepotrivita! Doar liber arbitru…

  2. #2 by Camelia Tabacu on 26 Septembrie 2010 - 6:03 pm

    Eeeeeee….Castanele habar n-au ca exista liberul arbitru! Si daca ar sti, la ce le-ar folosi?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: